Prepozițiile care au regim de genitiv sau de dativ cer forma articulată substantivului: „îndărătul ușii”, „în fața copiilor”, „datorită străduinței” Prepoziția „contra” cu genitiv impune substantivului forma articulată  („contra oboselii”; „contra așteptărilor”). Cu acuzativul impune substantivului forma nearticulată: „contra cost”.

Restricții sintactice-semantice în utilizarea prepoziției
Posibilitățile de combinare ale prepoziției cu un nominal depind și de unele particularități semantice și gramaticale ale termenilor concurenți:  

-Prepozițiile „dintre”, „între” și „pentru” impun construcția cu pluralul: „doi studenți dintre cei numiți”, sau cu singularul - „dușmănia dintre el și ea”.
-Prepoziția „din” se poate construi atât cu pluralul, cât și cu singularul: „floare din gradină”.
-Prepoziția „până” cere combinarea cu altă prepoziție: „până la toamnă”; „până în seară”; „până la tine”.
-Prepoziția „de”, în contextul în care arată temporalitatea, se construiește cu un substantiv cu sens temporal sau cu un grup prepozițional: „de dimineață”, „de vara viitoare”.
-Prepoziția „pe” - circumstanțială se combină cu un nominal în construcțiile de felul: „plecarea pe 9 mai”; „mersul pe bandă rulantă”;  necircumstanțială, se asociază cu un nomina1 în contextul următoarelor: „gelos pe Maria”; „invidios pe Mihai”.
-Prepozițiile „ca”, „de”, „decât”, se asociază cu un nominal într-un context de felul: „Artistul i-a servit ca/ de/ drept model discipolului său”.
Trebuie evitată folosirea grupării „ca și” în locul prepozițiilor „ca”, „drept” sau al locuțiunii prepoziționale „în calitate de”, construcțiile de felul „ca și adversarul”, „1-am combătut adesea”, „ca și cadou de aniversare”, fiind greșite.
Prepozițiile fac parte din grupări prepoziționale care sunt mai mult sau mai puțin frecvente :
- prepoziție + adjectiv - în astfel de construcții pot apărea prepozițiile sau locuțiunile următoare: „de”, „din”, „ca”, „în loc de” („De cuminte ce este a căzut.”, „Din verzi strugurii s-au făcut violeți.”, „În loc de pietre și stânci erau mlaștini.”);
- prepoziție + adverbe - la alcătuirea acestui grup prepozițional participă prepozițiile „de”, „din”, „în”, „pe”, „pentru”, „până”, formând împreună cu adverbul sintagme cu precădere locative și temporale;
- prepoziție + verb - la aceste construcții participă numai formele verbale nepersonale, iar prepozițiile pot să se combine cu verbele la diferite moduri:
# prepoziție + infinitivul, presupunând prepoziția „de” + morfemul „a”: „dorința de a fi artistă”, „libertatea de a studia”;
# prepoziție + supin - la această construcție participă frecvent prepozițiile: „de”, „pentru”, „spre”, „cu”, „dar”, „după”, „la” și diverse complemente: „S-a apucat de tăiat lemne”, „Merge după găsit plante medicinale”, „A fost amuzant de găsit o explicație plauzibilă”;
# prepoziție + gerunziu - este o asociere pentru frecvența în care întâlnim și un predicat suplimentar: „Îl vede ca devenind noul director”; „Îl considerăm ca având mare succes.”;
# prepoziție + grup prepozițional - unde prima prepoziție funcționează ca element corector, legând grupul prepozițional post pus de un termen regent. Exemple pentru:
-prepoziția „de”: „Cabana de lângă pădure”, „Soarele de la apus”.
-prepoziția „pe”: „A mers pe lângă noi”, „Traseul cotește pe la școală.”, „Vinde pe la noi”.
-prepoziția „până”: „Până diseară”, „Până după anul nou”.
# prepoziție + prepoziție - acest fel de construcție are mai multe posibilități de constituire:
- prepoziție relativă fără antecedent: „Voi răspunde la orice mă va întreba”, „Am ajuns la ce ne interesează”, „Se întoarce de unde a fost trimis”. 
- prepoziția conjuncțională: „A sunat fără să mă întrebe”, „Mai are mult de mers până să ajungă la destinație”.
a) Grupul prepozițional poate avea ca regent un verb la forma verbală personală („Cântăm pe scenă”) sau nepersonală („A așteptat tremurând de emoție”). Verbul - centru contribuie la selectarea prepoziției și stabilește relații obligatorii cu complementul prepozițional. Verbele cu regim prepozițional obligatoriu sunt destul de numeroase: „a culminat cu”, „a depinde de”, „a deriva de la”, „a se forma de la/din”, „a consta din”, „a se compune din”, „a rezulta din”, „a degenera în”, „a rezida în”, „a apela la”, „a recurge la”, „a se baza pe”, „a se bizui pe”, „a se sprijini pe”.
b) Grupul prepozițional poate avea ca regent și un nominal, cazul în care are funcția de atribut. Grupul prepozițional inclus într-un grup nominal poate fi alcătuit la rândul lui dintr-un nominal, un adverb, un verb la infinitiv sau la supin. În situația în care avem două grupuri nominale cantitative, cele din poziția a doua trebuie utilizate la plural, considerându-se greșită utilizarea verbelor la singular. Astfel, este greșită exprimarea: „un tovarăș de al meu”, „o prietenă de-a mea”, recomandându-se structurile: „un prieten de-ai mei”, „o prietenă de-ale mele”, unde „de” este echivalent cu „dintre”.
c) Grupul prepozițional poate să aibă ca regent și un adjectiv, participând deci la alcătuirea grupului adjectiva1. Elementele prepoziționale ce însoțesc adjectivele-centru sunt diverse: „Bun la muzică”, „Sensibil la ficat”. Adjectivul căruia i se subordonează grupul prepozițional poate proveni dintr-un verb: „alergător la curse”, „tăietor de lemne”, țesătoare la gherghef.
d) Grupul prepozițional inclus într-un grup adverbial poate avea ca regent un adverb. În aceste situații prepozițiile sunt într-un număr destul de redus, după cum urează: „aproape de”, „asemenea cu”, „contrar cu”, „departe de”, „proporțional cu”.
Exemple: „Faima i s-a mărit proporțional cu numărul de piese înregistrate în studio”; „Era aproape de a cumpăra terenul.”.
e) Interjecția, care participă rar în calitate de centru la alcătuirea unui grup (interjecțional) poate avea determinări prepoziționale. În construcții precum „Halal de ei!” sau „Vai de noi!”, prepoziția „de” are valoare de centru. În contextele în care interjecția are funcție de predicat este admisă orice prepoziție potrivită cu verbul care îi corespunde din punct de vedere semantic: „Haide (mergi) cu noi/mine!”
Specifice anumitor stiluri sunt prepozițiile intrate de curând în limbă: versus, pro, per, care sunt monosemantice.

Cârstea Diana Luminița
Profesor învățământ primar, Școala Gimnazială Al. Davila Pitești

(Postat mai 2020)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top