Sub aspect funcțional-dinamic, limbajul are o desfășurare serială și se realizează prin corelarea a trei verigi:
a) veriga de recepție și decodificare;
b) veriga de execuție sau motorie;
c) veriga conexiunii inverse.
Veriga de recepție se realizează pe calea analizatorului auditiv și are următoarele etape:
- receptarea - asimilarea structurilor obiective ale limbii;
- receptarea și înțelegerea limbajului adresat celor din jur;
- stabilirea legăturii dintre conținutul mesajelor și scopurile activității.
Mecanismele neuro-psiho-intelectuale fundamentale ale audiției se pot „ierarhiza” în următoarele stadii: detectarea și recunoașterea calităților acustice ale unui stimul sonor simplu; identificarea elementelor acustice mai complexe care cer o condiționare prealabilă.
Veriga de execuție se realizează cu ajutorul aparatului fono-articulator și cuprinde:
- elaborarea și stocarea schemelor mișcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui sunet verbal;
- operatorii de selectare și actualizare a schemelor articulatorii și grafice.
Activitatea fiecărui organ fono-articulator este lipsită de sens când e privită separat de a celorlalte.
Veriga conexiunii inverse reprezintă circuitul între veriga de execuție și cea de recepție, corectând erorile de pronunție și scriere. Se desprind două forme de limbaj după gradul de implicare a subiectului:
- activ, atunci când subiectul ia inițiativă unei conversații și trece succesiv de pe poziția de receptor pe cea de emițător;
- pasiv, când subiectul se menține permanent pe poziția de receptor.
Limbajul pasiv precede limbajul activ, copilul percepe și înțelege limbajul oral al adultului înainte de a produce independent cuvintele. Între sunetele produse și semnificația mesajului pe care îl vehiculează există o complexitate de relații care examinează înregistrarea unei fraze. Sunetele limbii române, grupurile de sunete, sunetul și litera, silaba, regulile de despărțire a cuvintelor în silabe, accentul, intonația, semnele de punctuație sunt vizate în cadrul activităților de educare a limbajului în grădiniță prin prisma recunoașterii elementelor de construcție a comunicării orale și scrise. În planul emiterii verbale sau a articulării, ca urmare a insuficientei dezvoltări și sincronizări a mișcărilor elementelor aparatului fonoarticulator se produc dificultăți manifestate în inversiuni de sunete, chiar de silabe și cuvinte, deformări, omisiuni și substituiri.

Prof. înv. preșc: Oproiu Ionela
Prof. înv. preșc: Nițulescu Rodica
GPP „Albă ca Zăpada” Pitești
(Postat februarie 2020)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top