Studiu de specialitate 
Metoda Jocul de Rol
Metoda jocului de rol are la bază ideea conform căreia se poate învăţa şi din interpretarea unei situaţii reale nu doar din prelegerile susţinute de profesor. Astfel, în activitatea la clasă, elevii sunt puşi să interpreteze o situaţie reală sau imaginară ce poate fi rezolvată în mai multe moduri. Elevii trebuie să găsească soluţii la problemele ridicate de situaţia interpretată.
Jocul de rol este o metodă de învăţare activă, bazată pe explorarea experienţei participanţilor, oferindu-le un scenariu în care fiecare persoană are un rol de jucat. Elementul principal al acesteia este discuţia şi învăţarea mai mult din propria noastră experienţă şi a celorlalţi.

Jocul de rol se realizează prin simularea unei situaţii, care pune participanţii în ipostaze care nu le sunt familiare, pentru a-i ajuta să înţeleagă situaţia respectivă şi să înţeleagă alte persoane care au puncte de vedere, responsabilităţi, interese, preocupări şi motivaţii diferite.
Metoda jocului de rol se desfăşoară după următoarele etape:
# Stabilirea obiectivelor pe care le urmărim, tema sau problema pe care jocul de rol trebuie să le ilustreze şi personajele de interpretat;
# Pregătirea fişelor cu descrierile de rol;
# Deciderea, împreună cu elevii, câţi dintre aceştia vor juca roluri, câţi vor fi observatori, dacă se interpretează simultan, în grupuri mici sau cu toată clasa;
# Stabilirea modului în care se desfăşoară jocul de rol (povestire, scenetă, proces);
# „Încălzirea” grupului în vederea acceptării jocului de rol. În cazul unui grup cu care se foloseşte metoda pentru prima dată, sugeraţi o situaţie uşoară pentru a se obişnui;
# Acordarea câtorva minute elevilor pentru a analiza situaţia şi pentru a-şi pregăti rolurile;
# Interpretarea rolurilor de către elevi;
În timpul interpretării, uneori este util a se întrerupe interpretarea într-un anumit punct pentru a le cere elevilor să reflecteze la ceea ce se întâmplă.
În final este important ca elevii să reflecteze la activitatea desfăşurată ca la o experienţă de învăţare. Activitatea se evaluează împreună cu „actorii” şi „spectatorii”.
Exemplu: Un joc de rol organizat în jurul următoarei situaţii: paralelogramul, rombul, pătratul şi dreptunghiul discută. Ce îşi spun?
Pentru desfăşurarea jocului, este util:
- să se decidă, împreună cu elevii, împărţirea rolurilor (inclusiv rolurile de observator);
În acest caz este nevoie de doi elevi ca prezentator, patru elevi care să interpreteze cele patru patrulatere, şi restul clasei ca observatori.
să se stabilească modul de desfăşurarea a jocului de rol;
Profesorul propune acest joc ca temă pentru acasă. Elevii selectaţi au de făcut fişele cu replicile ce urmează a le pune în „scenă”. Jocul se va desfăşura în sala de clasă, sub forma unei scenete, iar replicile sunt făcute de fiecare participant, evident, sub îndrumarea profesorului.
- să se pregătească fişele cu descrierile de rol;
Cei doi prezentatori vor avea ca sarcină să prezinte câte două din patrulaterele studiate; folosind definiţiile ar putea face prezentarea în versuri. Un exemplu de prezentare ar fi:
„Paralelogram sunt şi eu
Ştiu, vă este foarte greu,
Eu nu sunt ca fraţii mei,
Uitaţi – vă şi voi la ei!
Ce au ei şi ce am eu?
Patru laturi în total
Şi tot atâtea unghiuri drepte
Mândre şi cucuiete.”
Cei patru elevi vor avea de făcut replicile corespunzătoare pentru a prezenta toate proprietăţile celor patru patrulatere. Tehnica va fi la alegere: sub formă de povestire, dialog sau versuri. Un exemplu de dialog ar fi:
Paralelogram: - Eu sunt foarte important! Dacă eu nu aş fi, voi nici nu aţi exista!
Pătrat: - Dar... Hmmm ... Ce mândru eşti de tine! Nu te uiţi şi tu la tine? Nu vezi că te-am întrecut? Fiecare dintre noi mai avem ceva în plus!
Paralelogram: - Aici ... Da ... Vă dau dreptate! Dar copiii tre` să ştie că dreptunghiul, rombul şi pătratul sunt întâi de toate, paralelograme!
Romb: - Dar ... Staţi aşa! Nu vă mai certaţi! Suntem fraţi. Şi ca orice fraţi suntem diferiţi. Eu, de exemplu, am diagonalele perpendiculare, se împart în segmente congruente şi sunt bisectoarele unghiurilor. Şi am şi unghiuri congruente! Ce-i drept, nu toate, ci doar cele opuse. Iar laturile mele ... zici că sunt gemene!
Dreptunghi: - Ai dreptate frăţioare! Nu trebuie să ne certăm! Chiar dacă nu am diagonalele perpendiculare, eu sunt bucuros şi mulţumit de proprietăţile mele. Am diagonalele congruente, se împart şi ale mele în segmente congruente, am laturile două câte două paralele şi congruente şi am toate unghiurile drepte ... Eeeee!!!
Paralelogram: - Chiar dacă sunt mai sărac, tot mă laud şi eu cu ce am! Adică ... laturile paralele două câte două, ba chiar cele opuse sunt şi congruente ... şi mai am şi unghiuri congruente, şi diagonalele care se împart în segmente congruente .... şi .... cam atât!
Pătrat: - Nu vă mai lăudaţi atât ... eu sunt cel mai cel ... Eu am ce aveţi toţi trei!
să se facă instruirea elevilor în legătură cu desfăşurarea propriu – zisă;
Elevii trebuie instruiţi în legătură cu desfăşurarea propriu – zisă, astfel că trebuie să păstreze liniştea în clasă, observatorii trebuie să fie atenţi la ceea ce se prezintă iar la final să completeze acolo unde este cazul. La final se va face şi evaluarea atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de vedere calitativ.

Prof. Badea Alexandra Dana
Școala Gimnazială Albeștii de Argeș
(Postat octombrie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top