astra managementul conflictuluiSe spune că “în lume sunt mai multe conflicte decât fire de nisip” şi poate că este adevărat, tot atât de adevărat pe cât este şi faptul că însăşi societatea ne influenţează sistemul de valori, principii şi credinţe, comportamentul şi punctele de vedere asupra conflictelor. Proverbe-mesaj ca „dinte pentru dinte, ochi pentru ochi”, „cine scoate sabia, de sabie va pieri” nu pot să nu ne marcheze. O privire ofensivă, o replică depreciativă sunt capabile să determine un conflict.
Oricine poate şi trebuie să trateze situaţiile conflictuale astfel încât comportamentul atacatorului să nu se accentueze şi respectul faţă de propria persoană să nu fie lezat.

Ce este un conflict?
Conflictus (lat.) = a se lovi unul pe altul.
Rezolvarea conflictelor poate fi influenţată de: datele personale (personalitate, temperament, caracter, educaţie, vârstă, sex);
coordonate social-istorice.
Rezolvarea conflictelor presupune competenţe şi strategii specifice.
Există trei tipuri de învățare a rezolvării conflictelor:
# Informare-învăţare intelectuală, dezvoltând abilitatea, sensibilitatea de a observa/ analiza conflicte;
# Dezvoltarea capacităţii de rezolvare a conflictelor, a unor competenţe şi strategii de soluţionare a acestora;
# „Trezirea” conştiinţei de sine prin autocunoaştere, autoacceptare, autocontrol.

Principii strategice în rezolvarea conflictului
(Concluziile lui Axelrod)
1. Nu fiţi primul care nu cooperează, care dă bir cu fugiţii: fiţi „drăguţ”;
2. Aveţi grijă ca atât cooperarea, cât şi abandonul să fie în raport de reciprocitate: daţi răspunsuri măsurate pentru a asigura reciprocitatea; nu vă lăsaţi exploatat; fiţi „iertător”- nu fiţi invidios; jocul în sine contează.
3.  Nu complicaţi şi nu simplificaţi problemele.

Surse ale conflictelor
Motto: „Fericit e acela ce poate cunoaşte cauzele lucrurilor”. (Virgilius)
Dacă se spune că există, probabil, în lume mai multe conflicte decât fire de nisip, în zilele noastre, fiecare dintre noi constată că n-a fost doar o glumă. Conflictele sunt o realitate a vieţii sociale şi a propriei vieţi. Ele sunt izvorâte din următoarele surse:
Nevoile fundamentale: pentru a supravieţui oamenii au nevoie de: aer, apă şi hrană. Când aceşti factori vitali sunt insuficienţi, apar conflicte.
Valorile diferite: oamenii fac parte din culturi diferite şi împărtăşesc credinţe diferite. De aceea, ei se pot raporta la valori diferite. Din această cauză pot izbucni uneori conflicte sângeroase.
Percepţiile diferite: când oamenii văd diferit un anumit lucru sau gândesc diferit despre el, pot să apară situaţii conflictuale.
Interesele diferite: interesele diferite ale oamenilor îi determină să aibă preocupări diferite. Din această cauză pot să apară conflicte în familie, între colegi sau prieteni, deoarece fiecare dintre ei, consideră importantă o altă activitate.
Resursele limitate: banii sunt o resursă limitată. De aceea şi cantitatea de bunuri pe care oamenii o pot avea este limitată. Din cauza resurselor limitate apar nenumărate conflicte în familie, între colegi, prieteni, la locul de muncă, etc.
Nevoile psihologice: iubirea, libertatea, fericirea, respectul de sine şi corectitudinea sunt nevoile psihologice de care depinde liniştea interioară a fiecărui om. Când aceste nevoi sunt alterate, apar conflictele interioare care pot provoca conflicte şi cu alţi „actori sociali”.

Dezvoltarea capacităților de ascultare activă
(Punerea în practică a ascultării active)
Fiţi „Deschizători de uşă”: invitaţii simple, necoercitive la discuţie;
Adoptaţi un comportament adecvat faţă în faţă, la acelaşi nivel cu vorbitorul, relaxat;
Indicaţi că aţi înţeles: aprobare prin mişcarea capului, formulări scurte (a...da, înţeleg);
Puneţi întrebări clarificatoare: „Vrei să spui că...?”;
Citaţi fragmente despre gândurile, sentimentele, opţiunile celui pe care îl ascultaţi, pentru a-i da posibilitatea să clarifice ceea ce a vrut să spună;
Adresaţi întrebări deschise: „Ce crezi că ţi-ar spune dacă i-ai spune că...?”;
Rezumaţi şi integraţi cele ascultate-rezumări scurte şi care să includă numai informaţii oferite de vorbitor, nu propriile concluzii.
Parafrazarea se referă la informaţii factuale.
Ascultarea reflexivă se referă la emoţii.

Răspunsuri/atitudini CARE NU AJUTĂ:
Reasigurarea că „Totul va fi bine!”- nu poate fi bine de la sine;
Sfaturile-ceea ce pentru tine e potrivit, pentru celălalt poate fi nepotrivit;
Compasiunea-umileşte;
Interogarea-prea multe întrebări irită sau împiedică/ opresc comunicarea.

Bibliografie
Adriana Băban, Consiliere educaţională, Cluj Napoca, 2001;
Morton Deutsch, Psihologia rezolvării conflictului;
Wendy Grant, Rezolvarea conflictelor, Editura Teora, 1998;
Romiţă B. Iucu,  Managementul clasei de elevi. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi, Ed. Fundaţiei culturale Dimitrie Bolintineanu, 1999;
Daniel Shapiro, Un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor;

Director, prof. ing. Ionică Maria
Prof. Consilier Școlar, Fleancu Georgiana Camelia
Liceul Tehnologic “Astra” Pitești
(Postat martie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top