Definirea procesului de învățământ este dată și de Bocoș, “activitatea instructiv-educativă complex desfășurată în mod sistematic și organizat de către elevi și profesori în școală, activitate grație căreia, elevii sunt înzestrați cu un sistem de cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități, competente”  (Bocoş, Jucan, 2008, p. 32).
Profesorul Iucu consideră că procesul de învățământ este “o formă sistematică și organizată de desfășurare a ansamblului procesual predare-învățare, orientată finalist, transpusă pragmatic printr-o serie de metode și procedee și supusă legilor evaluării.” (Iucu, 2008, p. 85). Pe scurt putem afirma că  procesul de învățământ reprezintă o “activitatea instructiv-educativă realizată în cadru instituțional” (Radu, Ezechil, 2005, p. 14).
Procesul de învățământ prezintă câteva caracteristici definitorii, precum:  (Tudor, 2013, p.8)
# procesul de învățământ este o activitate realizată în mod intenționat și conștient;
# se urmărește atingerea obiectivelor instructiv-educative;
# se realizează în cadru instituțional;
# presupune participarea a doi agenți educaționali: educatorul si copilul;
# se realizează pe baza unui program riguros (an școlar, proiect tematic);
# se desfășoară în baza unor regulamente de funcționare, fiind un proces de cunoaștere.
Pentru a studia profunzimea problematicii propuse, în literatura de specialitate găsim analize  ale  procesului de învățământ din punct de vedere al abordării sistemice a acestuia. Din această perspectivă procesul de învățământ poate fi analizat atât din punct de vedere structural cât și funcțional. În ceea ce privește abordarea structurală, aceasta se referă la componentele procesului de învățământ.
În lucrarea sa,  profesorul Romiță Iucu afirmă că procesul de învățământ cuprinde următoarele componente:
# finalității educaționale;  
# timp școlar;
# relații educaționale (profesor-elev, elev-elev);
# metode și mijloace;
# resurse umane (elevul, preșcolarul, educatoarea, învățător, familia, comunitatea);
# mediul fizic (clasa, laboratorul, atelierul, sala de sport) și mediul socio-cultural;
Raportându-ne la abordarea procesuală, aceasta “desemnează planul dinamic al desfășurării procesului de învățământ” (Iucu, 2008, p. 86). În altă analiză realizată într-o altă lucrare de specialitate, realizăm că această perspectivă funcțională  se remarcă în faptul că procesul de învățământ este surprins ca relația dintre:
# fluxul de intrări (ceea ce primește sistemul din partea mediului);
# proces (procesul de predare-învățare-evaluare);
# fluxul de ieșiri ( ceea ce se obține în urma procesului);
# feed-back (cu rol regulator al activitații procesului de învățământ).

Bibliografie
Bocoş, M., Jucan, D. (2008). Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralela 45.
Iucu, R. (2008). Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative. Iași: Polirom.
Radu, I. T., Ezechil, L. (2005). Didactica. Teoria instruirii. Piteşti: Paralela 45.

Prof. Topliceanu Amalia
Liceul Teoretic „Ion Cantacuzino”Pitești
(Postat martie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top