14Termenul de creativitate îşi are originea în latinescul „creare” = a naşte, a zămisli, a crea, a făuri. Ca notă definitorie a creativităţii este noutatea. Orice proces prin care se produce ceva nou (o idee, un obiect, o nouă formă de organizare a vechilor elemente), poate fi considerat creator.

Creativitatea este un proces complex, o activitate psihică, ce se finalizează într-un anumit produs. Ea poate fi definită ca fiind acea capacitate a omului de a reformula noul sub diferite aspecte. Creativitatea se formează treptat, după 8-9 ani, iar capacitatea de a compune, creşte capacitatea de a povesti şi de a crea povestiri și nu numai. Serbările şcolare, cercurile si jocurile de creaţie, ghicitorile, jocurile de isteţime, construcţiile de probleme etc. pot antrena din plin gândirea.
La baza procesului creativ stau, se susţine, trei categorii de factori: (Popescu, 2007, p. 28)
1. Factori psihici:
- factori cognitivi-intelectuali (aptitudinali);
- factori necognitivi (motivaţie, afectivitate, atitudini);
2. Factori sociali (culturali, educativi, socio-economici);
3. Factori biologici (sex, vârstă).
Esenţiale sunt şi anumite trăsături de personalitate şi, în special de caracter: tăria de a-ţi susţine opiniile, curajul, perseverenţa. Un rol deosebit de mare asupra trăirilor afective ale individului îl are societatea. S-a constat că, acele culturi care își educa copii în sensul receptivităţii, stimulându-i să pună întrebări, îi determina pe aceştia să gândească divergent. Ea acţionează, în principal, prin intermediul familiei, al prietenilor, mass-mediei şi prin influenţele procesului de învăţământ.
Expresii stimulatorii pentru creativitate: (Popescu, 2007, p. 99)
- Fiecare om este creativ, trebuie să-şi dea seama, însă!
- Poţi fi mai bun decât eşti!
- Nu renunţa prea uşor!
- Nu te opri la ideile bune! Cu siguranţă sunt altele şi mai bune!
- Şi pauzele sunt creative! Nimeni nu este mereu în cea mai bună formă!
- Duceţi până la capăt orice idee!
- Nu aşteptaţi să gândească alţii în locul vostru!
- Dacă nu găsiţi soluţia la problemă, căutaţi altă problemă!
- O idee absurdă este mai bună decât nicio idee!
- Inspiraţi-vă din natură, este un nesecat izvor de idei!
- Gândiţi-vă azi la cea mai îndrăzneaţă idee!
Important de menționat este faptul că, observaţiile critice duc la reprimarea ideilor chiar înainte că acestea să prindă contur, de aceea, întotdeauna copiii trebuie îndemnaţi spre îmbunătăţirea răspunsurilor şi stimulaţi să aspire spre mai bine.
Ca factor inhibator pot fi consideraţi şi factorii de natură motivaţională, temperamentală sau de caracter, în cazul în care individul dovedeşte lipsa de curiozitate, teamă, frică, neîncredere în forţele proprii.
Expresii inhibatorii pentru creativitate: (Popescu, 2007, p. 98)
- „Nu am timp…”
- „S-a mai încercat, nu merge…”
- „Am prea multe de făcut…”
- „Voi avea multă bătaie de cap…”
- „Nu am făcut aşa ceva, niciodată…”
- „Nu sunt pregătit pentru asta…”
- „N-o să ajute la nimic…”
-„N-are nici o legătură cu ce fac acum…”
- „N-ai să reuşeşti niciodată…”
- „Nu eşti făcut pentru asta…”
- „Dacă nu reuşeşti…”
Inflexibilitatea cadrului didactic şi a părinţilor provoacă la copii nesiguranţă permanentă, neîncredere în sine. Rutina, probele standardizate, un program inflexibil sunt tot atâtea căi pentru exercitarea presiunilor pentru convenţional.
Accentul exagerat pe competiţie sau pe cooperare  poate inhiba exprimarea liberă a elevilor. Când elevii sunt în competiţie, lucrează unul împotriva altuia în întreceri individuale, fie că elevii slabi se blochează, convinşi fiind că nu se încadrează în timp, fie că elevii buni scapă din vedere scopul esenţial şi se concentrează asupra întrecerii în detrimentul calităţii.
În concluzie, controlul factorului raţional, vigilenţa, neacceptarea unui număr cât mai mare de idei ce par la început stranii, caracterul autoritar al dascălului, sunt principalele surse care blochează manifestările creative ale elevilor.
“Important este ca învăţătorul să cunoască bine modul de manifestare al elevilor în astfel de situaţii şi prin tact şi măiestrie să reuşească să înlăture sursele blocajului”. (Popescu, 2007, p. 45)

Bibliografie:
Petrescu, I., C., 1973, Şcoala activă, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
Popescu, Gabriel, 2007, Psihologia creativităţii, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de mâine

Prof. Topliceanu Amalia
Liceul Teoretic “Ion Cantacuzino” Pitești
(Postat decembrie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top