- studiu -
03Un sistem de învăţământ bine gândit, funcţional, poate face dintr-un elev obişnuit, un elev excepţional. Un elev care să-şi valorifice la maxim potenţialul, să se dezvolte holistic, să se formeze armonios şi să se integreze în societatea timpului său. Invers, un sistem educaţional prost poate face ca un elev bun, cu potenţial, să se piardă într-un hăţiş de informaţii, metode, strategii, indiferent că acestea sunt învechite sau din contră noi, dar prost aplicate, finalitatea demersului educaţional nefiind cea dorită. Elevul format într-un sistem educaţional prost nu-şi valorifică potenţialul, nu promovează examenele din sistem, nu se adaptează cerinţelor societăţii moderne şi ale pieţei  muncii, ajunge un adult a cărei formare este incompletă.

Se pun de mult întrebările cum, când, cât modificăm un sistem de învăţământ astfel încât să-l adaptăm timpului  în care el funcţionează şi menirii pentru care a fost creat – să educe copiii pentru viitorul societăţii. Se înţelege, de la sine, tocmai faptul că sistemul educaţional trebuie să se adapteze permanent societăţii, întrucât el formează oamenii adulţi de mâine, populaţia activă care va susţine sau nu o societate bine structurată şi funcţională.
Societatea umană este într-o continuă schimbare şi sistemul de învăţământ nu ar trebui să încremenească în forma sa ci să evolueze o dată cu societatea. Apare astfel mereu opoziţia învăţământ vechi – învăţământ nou. Ne-am confruntat cu această opoziţie, elevi fiind, când am observat diviziunea apărută între profesorii noştri de modă veche, care susţineau învăţarea mecanică, automatismul, răspunsul elevului doar la solicitarea expresă a profesorului, şi profesorii de modă nouă, care încurajau lucrul în echipă, iniţiativa elevului şi implicarea activă a acestuia în procesul educativ. Ne confruntăm azi, profesori fiind, cu aceeaşi stare de lucruri: profesori în prag de pensie sau chiar mai tineri care refuză calculatorul, internetul şi informaţia adusă de acesta, contestă metodele noi, cu argumente mai mult au mai puţin corecte, şi profesori care au îmbrăţişat schimbările venite pe diferite căi şi au înţeles necesitatea adaptării, au găsit căi prin care să aplice eficient metode educative care să dea randamentul scontat.
În disputa învăţământ vechi versus învăţământ nou trebuie ţinut cont de una din cele mai importante resurse – elevul. Este foarte adevărat că se pot obţine rezultate foarte bune şi urmând căile tradiţionale dar şi pe căile alternative dacă elevul, care este subiectul actului educaţional, este bine motivat şi susţinut în demersul său de formare.
În meseria de profesor ne confruntăm cu următoarea dilemă: chiar toate metodele vechi de învăţare sunt demodate, depăşite, nu mai dau randament şi nu îşi mai găsesc locul într-un sistem modern? Invers, trebuie să îmbrăţişăm şi să aplicăm fără o triere prealabilă metodele noi?
Până la urmă, ce înseamnă învăţământ tradiţional sau vechi şi ce înseamnă învăţământ alternativ sau nou?  Unde se face delimitarea dintre ele şi când se poate spune că sistemul a devenit învechit? Oare nu cumva învăţământul alternativ a devenit deja tradiţional, după peste un secol de existenţă în lume? În plus, în sistemul considerat tradiţional, în care am fost pregătiţi cu toţii ca parte a formării noastre profesionale, modul de organizare şi structurare a procesului educaţional oferă anumite opţiuni (alternative) beneficiarilor direcţi (elevii) şi indirecţi ( părinţii) ai sistemului de educaţie. Totul ar trebui să se rezume la a oferi libertatea de opţiune în ceea ce priveşte traseul educaţional.
În perioada pe care o traversăm, şcoala nu mai este singurul furnizor de educaţie şi se pune problema individualizării în educaţie. Sistemele europene de educaţie caută soluţii pentru a răspunde nevoilor copiilor şi a comunităţilor din care aceştia fac parte. În studiul „Date cheie privind educaţia europeană în anul 2009” realizat de Comisia Europeană se face referire tocmai la dezideratul ca fiecare părinte şi copil să aibă alternative şi se face o comparaţie între mai multe state europene şi ce alternative oferă sistemele lor de învăţământ. În acest context, situaţia din România pare bună, părintele putând opta pentru şcoala pe care să o urmeze copilul său, în anumite situaţii poate opta pentru programele care pot fi urmate, etc. Pentru a realiza o alegere potrivită importante sunt criteriile după care se face opţiunea., aici putându-se face un paralelism între nou şi vechi. Astfel, în urmă cu câteva decenii părinţii optau pentru şcoala cea mai apropiată, apropierea de domiciliu fiind criteriul prioritar. Astăzi criteriile de selecţie sau diversificat foarte mult, printre ele numărându-se atât criterii obiective cât şi criterii subiective. Cele mai folosite criterii obiective pentru selectarea corectă a parcursului educaţional rămân distanţa faţă de şcoală şi programul de lucru al instituţiei de învăţământ respective. Printre criteriile subiective se numără oferta educaţională a şcolii pentru care se face opţiunea, calitatea serviciilor de educaţie oferite de şcoală, comunicarea şcolii cu familia, activităţile extraşcolare oferite de şcoală şi în ce măsură se potrivesc ele pe profilul elevului, baza materială a şcolii, etc.
Metodele alternative educaţionale, prezente în ţara noastră în toate formele lor – Waldorf, Pedagogia curativă, Step by step, Montessori, Freinet, Planul Jena- au câteva trăsături comune care le disting de metodele clasice. Acestea sunt: flexibilitatea programelor educaţionale, deschiderea spre comunicarea între partenerii educaţionali, promovarea dezvoltării holistice şi la potenţial maxim.
Indiferent unde este plasat sistemul educaţional între nou şi vechi, el ar trebui să plece de la nişte premise unice, care să se regăsească în orice sistem de învăţământ:
# în societatea umană numai educaţia poate duce la bunăstare, prosperitate şi evoluţie şi trebuie promovat sistemul educaţional care să îndeplinească acest deziderat – educarea adulţilor de mâine;
# un sistem educaţional performant este un sistem bine finanţat, în care se alocă fonduri suficiente atât pentru resursele materiale cât şi pentru resursele umane sub formă de cheltuieli cu salarizarea, sporuri de fidelitate, sporuri pentru performanţă în pregătirea elevilor şi rezultate deosebite ale acestora, burse pentru elevi şi profesori, stimulente, etc;
# educaţia oferită într-un sistem educaţional performant trebuie să ofere şanse egale pentru toţi copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceştia provin; şanse egale pentru toţi înseamnă şi integrarea elevilor cu diferite deficienţe, precum şi susţinerea elevilor cu posibilităţi materiale reduse, oferirea de rechizite şi materiale de studiu, a hranei şi a cazării acolo unde este necesar;
# sistemul educaţional trebuie să ofere educaţie în trepte, educaţia de bază până la minim 16 ani fiind fundamentală, finanţată integral de stat, obligatorie, accesibilă din toate punctele de vedere, fără examene dificile;
corpul profesoral trebuie să fie de calitate, bine format şi încurajat  spre perfecţionare continuă susţinută prin programe naţionale, gratuite şi accesibile profesorilor indiferent de şcoala şi mediul  din care provin, studii, grade didactice etc;
# disciplinele de studiu trebuie integrate armonios, încurajându-se pluridisciplinaritatea, bazate pe o curriculă accesibilă şi actualizată permanent.
Omenirea se confruntă cu o criză a educaţiei vizibilă la toate nivelurile şi în toate ţările, există o bătălie între nou şi vechi, tradiţional şi alternativ, profesori şi elevi şi nu putem decât să sperăm că din această criză se va plăsmui un sistem educaţional care să fie în acord cu timpul şi să formeze elevi adaptaţi timpului lor. Toţi partenerii actului educaţional, profesori, părinţi, elevi, comunitatea locală, trebuie să aibă un deziderat comun, aşa cum reiese din idealul educaţional: „formarea integrală, autonomă şi creativă a personalităţii”.

Bibliografie
Ciureanu, M., „Punţi de trecere între învăţământul tradiţional şi cel bazat pe modele pedagogice alternative în sistemul românesc de învăţare”, Bucureşti, 2011
www.tribunainvatamantului.ro/teme-vechi-si-teme-noi
www.timpul.md/Cum functioneaza cel mai performant sistem de invatamant din lume

Prof. Belciug Alina
Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu”, Mozăceni
(Postat mai 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top