25Violenţa elevilor în mediul școlar este atât un fenomen cu care se confruntă astăzi școala în general, cât și unul social la nivel global. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte violenţa drept „ameninţarea sau folosirea intenţionată a forţei fizice sau a puterii contra propriei persoane, contra altuia sau contra unui grup, unei comunităţi care antrenează sau riscă puternic să antreneze un traumatism, un deces sau daune psihologice, o dezvoltare improprie sau privaţiuni.”

Sunt din ce în ce mai numeroşi indivizii şi grupuri care abuzează de libertăţile constituţionale sau care, marginalizaţi, sunt împinşi oarecum spre delicvenţă. Această situaţie determină disfuncţii în procesul socializării individului, slăbirea controlului si intervenţia familiei, grupului de prieteni, a şcolii.
Orice strategie educativă, indiferent de scopul urmărit, ar eşua dacă nu s-ar întemeia pe cunoaşterea cât mai profundă cu putinţă a microuniversului de determinări, de valori şi de potenţialităţi pe care ştiinţa îl numeşte genetic personalitate umană. Percepută în dinamismul intersectării aspectelor biologice, psihologice şi socio-culturale, la confluenţa ipostazelor de subiect pragmatic, subiect epistemic şi subiect axiologic, personalitatea ne apare ca o unică şi irepetabilă combinaţie între o zestre ereditară dată şi o experienţă de viaţă făurită şi sedimentată în dialogul persoanei cu mediul său social care face ca fiecare să înţeleagă şi să interpreteze în felul său rolurile şi statutele sociale care îi sunt date să le traverseze.
Din perspectivă educativă, şcoala prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje. Printre avantaje amintim că educaţia şcolară este conştientă, organizată şi planificată, socialmente controlată şi oferă o gamă de împrejurări favorabile ce decurg şi din influenţa grupului educat asupra fiecărui elev. Printre dezavantaje menţionăm că „rata de afectivitate” ce revine unui elev este mai mică decât în familie. De asemenea, efectivele mari de elevi dintr-o clasă fac ca profesorii să prefere metode şi procedee frontale, nediferenţiate şi neindividualizate, multe dintre acestea eşuând în formalism. Profesorul ajunge să ignore componentele afective, volitive, motivaţionale strict individuale ale elevilor, modelându-şi cel mult  mesajul instructiv-educativ în funcţie de ansamblul caracteristicilor de vârstă ale grupului şi nu în funcţie de individualitatea fiecărui elev. Aceste dezavantaje stau, de altfel, la baza disfuncţiilor din care decurg cei mai mulţi factori de risc comportamental.
Inadaptarea şcolară, ca reacţie specifică la insuccesul şcolar este răspunzătoare pentru o serie de factori de risc comportamental ce pot determina angajarea elevului pe un traseu de conduită predeviantă sau deviantă.
Prin adaptare şcolară, din perspectivă psihologică, înţelegem realizarea concordanţei între cerinţele obiectivelor instructiv-educative şi răspunsul comportamental adecvat al elevului faţă de acestea, adică un proces de ajustare reciprocă a activităţii de educaţie, pe de o parte, şi a caracteristicilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte. Într-o primă fază, inadaptarea şcolară se manifestă prin insatisfacţii ce produc temeri şi descurajare. Repetarea lor în timp e de natură să cronicizeze anxietatea, frustrarea elevului. Această stare determină gesturi de revoltă şi permanentizează situaţiile conflictuale cu colegii. Ignorarea sau nerezolvarea la timp a acestor conflicte îl împing pe elev la apatie, dezinteres şi indiferenţă faţă de şcoală, care se manifestă prin absenteism, vagabondaj şi, în cele din urmă, prin exmatriculare sau abandon şcolar. Alţi stresori înrudiţi cu cei dinainte sunt: schimbarea şcolii, transferurile din ce în ce mai dese cauzate de migrările populaţiei adulte de la o zonă geografică la alta, ceea ce expune elevul la eforturi suplimentare de adaptare. Inadaptarea şi insuccesul şcolar se datorează în mare măsură unor disfuncţii în organizarea vieţii şcolare, precum şi a unor disfuncţii ce persistă în planul relaţiilor profesor-elev.

Prof. Topliceanu Amalia
Liceul Teoretic „Ion Cantacuzino” Pitești
(Postat aprilie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top