13Pentru majoritatea oamenilor, 1 Aprilie este ziua păcălelii. Dar, pentru iubitorii de păsări şi ornitologi această zi aparţine celebrării Zilei Internaţionale a Păsărilor. Este cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului, sărbătorită în 1 aprilie încă din anul 1906, şi are la baza Convenţia pentru apărarea păsărilor care promovează principii legate de importanţa lor în ecosistemul planetei.

În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, fiind sărbătorită, mai ales, în şcoli. Această tradiţie a fost reînviată în 1993 de Societatea Ornitologică Română. Din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.
Cu zborul, cântecul şi frumuseţea lor ne încântă şi inspiră. Sunt sanitari ai pădurilor, împrăştie seminţe, fertilizează solul, oxigenează aerul şi contribuie la stabilizarea climei, iar ca atracţii turistice sprijină economia. În plus, ne dau şi nenumărate lecţii de viaţă.
În lume trăiesc peste 10.000 de specii de păsări şi 12% dintre ele sunt în pericol să dispară în următorul secol, iar supravieţuirea lor depinde de sprijinul pe care toţi oamenii planetei trebuie să-l acorde măsurilor de conservare şi protejare a acestora.
Păsările ne fac plăcere şi observarea sau ascultarea cântecului lor ne inspiră, dar ele sunt şi componente esenţiale ale ecosistemelor, păduri sau zone maritime, care ne asigură hrană, medicamente sau materii prime. Păsările contribuie la stabilitatea climei, oxigenează aerul, transformă poluanţii în nutrienţi şi deoarece se află în vârful lanţului trofic, sunt un adevărat indicator al stării generale a biodiversităţii. Dacă ele încep să dispară, mediul se află în pericol şi trebuie să acţionăm.
Curiozităţi despre păsări:
Păsările - cele mai desăvârşite dintre toate fiinţele zburătoare - îşi fac apariţia odată cu omul, pretutindeni unde acesta se stabileşte.
- Se spune că dacă păsările zboară cât mai sus pe cer, vremea va fi frumoasă, însă, în cazul în care acestea zboară aproape de sol e semn că vremea se înrăutăţeşte;
- Proporţional cu dimensiunile ei, o pasăre are nevoie de mai multă mâncare decât un bebeluş sau o pisică;
- Albatroşii pot să doarmă în timp ce zboară cu viteze de până la 40 de kilometri pe oră;
- Prima pasăre domesticită a fost gâscă;
- Lebăda sălbatică din Islanda are un cântec excepţional şi plin de forţă şi muzicalitate. Ea este singura pasăre din neamul lebedelor, gâştelor şi raţelor sălbatice înzestrată cu acest talent;
- Bufniţele îşi răsucesc capul aproape circular, întrucât nu-şi pot mişca ochii. Ochii lor nu sunt rotunzi, ci tubulari;
- Pasărea-liră este un adevărat fenomen al naturii, este o imitatoare neîntrecută şi poate reproduce lătratul câinelui, hohote de râs, ţipete de copii şi cântecele altor păsări;
- Pasărea-călugăr, mare cât un cocostârc, îşi face un un cuib înalt de 1m şi în diametru de 2 m;
- Pescăruşul albastru este cea mai răbdătoare pasăre din ţara noastră, stă ore în sir la pândă cu privirea ţintă pe luciul apei, iar dacă nu prinde peştişorul din prima încercare se ia după el, înot, servindu-se de aripi ca de lopeţi.

Prof. înv. primar, Matei Carmen
Şcoala Gimnazială „Gheorghe I.I.C.Brătianu”  Răteşti
(Postat aprilie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top