teiuleanuActivitatea de studiere a pieţei se bazează pe sondajul de opinie asupra obişnuinţelor ,preferinţelor, părerilor în materie de consum. Singura deosebire importantă dintre studiile de piaţă urmăresc în principal un efect comercial şi nu informarea publicului, păstrând secrete rezultatele, în timp ce sondajele de opinie au ca principal obiectiv cunoaşterea “pulsului populaţiei”, a orientării şi motivaţiilor, aducând la cunoştinţă publicului larg informaţiile astfel obţinute.

Măsurarea atitudinilor. Tehnicile de evaluare a atitudinilor pornesc de la idea că acestea sunt variabile latente, cercetarea bazându-se pe întrebări privitoare la opinie, adresate unor ansambluri de indivizi.
Aceste tehnici, perfecţionate, stau la originea sondajelor de opinie care au ajuns să constituie un instrument de cercetare ştiinţifică, utilizabil în cele mai variate domenii.

Caracteristicile sondajului de opinie
Sondajul de opinie este o specie a anchetei sociologice cu următoarele  caracteristici:
# se centrează pe aspectul opinional, subiectiv, al realităţii sociale;
# se centrează pe probleme ce suscită un larg interes public;
# se realizează într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple şi clar structurate şi pe eşantioane care să asigure o reprezentativitate rezonabilă pentru evaluările cu caracter general urmărite;
# rezultatele sunt prezentate într-o formă simplă, fară a se recurge la mijloace sofisticate de prelucrare şi interpretare a informaţiei;
# are un pronunţat caracter descriptiv.

Avantajele sondajului de opinie
Cercetarea prin sondaj îşi extinde continuu aria de investigare, datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă faţă de observarea tuturor elementelor populaţiei:
# costul total mai redus faţă de o cercetare totală, un volum redus de resurse materiale, umane şi financiare utilizate;
# sondajul este mai operativ, furnizează rezultatele într-un interval de timp mai mic;
# calitatea şi fiabilitatea este net superioară într-un sondaj;
# erorile de înregistrare sunt mult mai uşor de identificat şi cercetat în faza validării datelor primare;
# sondajul este accesibil atunci când observarea implică distrugerea tuturor elementelor sondajului.
# se creează o facilitate pentru culegerea, controlul şi prelucrarea datelor;
# cu ajutorul sondajului se estimează rezultatele preliminare ale unei cercetări totale.
Principalul dezavantaj este greutatea sau imposibilitatea surprinderii schimbărilor ce se petrec în evoluţia fenomenului studiat, chiar şi în perioade foarte scurte de timp. Deci sondaje reflectă numai o situaţie concretă de moment.

Scopul şi obiectul sondajului de opinie
Scopul oricărui sondaj îl constituie estimarea parametrilor populaţiei pe baza rezultatelor obţinute din eşantion. Sunt două etape:
a) descrierea statică, fază ce constă în culegerea şi prelucrarea informaţiei referitoare la eşantion, adică obţinerea statisticilor bazate pe eşantion;
b) inferenţa statică, fază ce constă în extinderea rezultatelor obţinute pe baza eşantionului, estimându-se astfel parametrii întregii populaţii.
Obiectul unui sondaj de opinie îl constituie o problemă de interes general. O problemă de interes general presupune îndeplinirea a două condiţii:
- să prezinte o importanţă socială, adică să fie relevantă pentru populaţia care constituie universul cercetării;
- să fie o chestiune controversată.
Un contraexemplu ar fi acela că se efectuează un studiu în rândul studenţilor, iar problema pusă în discuţie este sistemul de pensii. Această problemă este foarte importantă în general, dar mult mai puţin pentru populaţia studenţească.
Dintre toate fenomenele realităţii, care stârnesc interesul social şi admit interpretări cu mai multe semnificaţii, pot fi obiecte ale sondajului de opinie publică numai acelea care sunt accesibile cunoaşterii şi înţelegerii de către populaţia investigată. În acest sens se impun două observaţii:
a) Procesul de non-răspunsuri date într-un sondaj de opinie publică este legat de gradul de proximitate a subiecţilor în raport cu obiectul cercetării.
b) Unul dintre cele mai păgubitoare efecte ale sondajului constă în a pune subiecţii în situaţia de a răspunde unor întrebări pe care nu şi le-au pus sau pe care nu le înţeleg.

Prof. Ștefănescu Carmen Georgeta
Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Pitești
(Postat martie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top