ion barbcuBiblioteca Liceului Teoretic „Ion Barbu” se numără printre instituțiile culturale, care sprijină și promovează în rândul elevilor revistele literare contemporane. În această ordine de idei, semnalăm apariția, în condiții grafice deosebite, a primelor două numere din acest an al revistei „Târgoviștea literară”, o revistă trimestrială, aflată în anul VIII al existenței sale. Înființată la 1 decembrie 2012, sub conducerea regretatului poet bucovinean Eus Platcu, „Târgoviștea literară se adresează celor care știu că pământul respiră prin păduri, celor care își oxigenează spiritul cu lectură și muzică”, celor care sunt conștienți că actul artistic nu are termen de valabilitate. În consecință: cultura nu expiră! „Târgoviștea literară oferă spațiu tipografic colaboratorilor din orice loc”, celor talentați, indiferent de vârstă, fiind o revistă de înaltă ținută care ne încântă ochiul, mintea, sufletul.

În editorialul Magdei Grigore (din nr. 1/2019), „La ce bun literatura în vreme de secetă?”, un editorial în care este parafrazată, adaptată, extinsă ideea poetului german Friedrich Hölderin, regăsim o problemă actuală și dramatică a societății contemporane: „lipsa apetitului pentru lectură” a tinerei generații. „Literatura este viață în frânturi reprezentative”, susține redactorul–șef al revistei, propunând profesorilor, părinților, mentorilor să își facă timp pentru a oferi tinerilor „o mână de ajutor la constituirea eului profund, o încurajare pentru fiecare cititor, precum și libertatea de a interpreta opera de artă (cu filtru propriu, cu bagaj cultural preexistent, cu intuiție și abilitatea receptării)”. Lingvistul Ion Popescu – Sireteanu ne dezvăluie aspecte „Din istoria cuvântului românesc sare” (n.a. – cu sensul de aliment), drumurile sării și importanța ei în economia pastorală. Despre „Tipologia interogațiilor în versurile românești neotestamentare” de Andreea Cristea Cojocaru, relatează profesorul Petre Gheorghe Bârlea.
Ne onorează prezența și semnătura cercetătorului Vasile I. Schipor, care vorbește despre „Bucovina istorică” în „Studii și documente”. Din același ținut sufletesc, prelungit acum într-o rază de soare și într-un petec de cer, dăinuie „Vârsta erotică” a profesorului Eus Platcu. Dânsul „Orfan de Bucovina”, noi orfani de dânsul, păstrându-i același nestins dor. În „lumea noastră globalizată”, Mona Monescu vorbește despre „Obiecte de peste mări și țări”, despre oameni, prietenii și agape spirituale tăinuite de frumusețea artei. „Lirica lui Ioan Potop” și valențele sale simbolice, sunt prezentate de Ion Bălu. „Eminesciana” lui Adrian Dinu Rachieru a ajuns la Chișinău, unde suntem așteptați de acad. Mihai Cimpoi și „grila ontologică”. Monica Ilie deschide rubrica cronicarilor cu „Valori expresive în poveștile populare românești”. Cora Stănescu analizează cel de–al doilea roman al Călinei Bora, “Dragostea are picioare lungi”, în care „miza scriiturii este ... descoperirea sinelui prin descoperirea celuilalt”. Gabriel Enache oferă poemelor lui Vasile Petre Fati, selectate de Claudiu Komartin, „O coborâre nouă în infern”, o coborâre în stil dantesc. Călătoria lingvistică a lui Mircea Bădoiu, din numărul anterior, se continuă prin: „O samă de cuvinte pentru hertzieni (II)”. Albumul plastic, care aduce în prim–plan arta fotografică, este semnat, în acest număr, de Livia Geabelea.
La ora poeziei, ne dau întâlnire: Maria Lucia Jugurică, Daniela Năstase, Sorin Dănuț Radu, Atena Gabriela Stochiță. În „Scrânciobul” timpului, ajuns la episodul XIX, Gabi Mareș continuă să ne poarte printre amintiri. Teodor Oancă ne dezvăluie „Rotația cadrelor”. Criticul de teatru și traducătorul Doru Mareș ne invită la un „Pelerinaj în inima tristeții” de Jean–Michael Beloeil. Enigmaticele „Reflecții” ale profesorului Petru Pistol, alături de „Muzica – artă, știință și filosofie” a Anei Buga sunt premergătoare rubricii „Credo”. Întâlnim aici, alături de semnătura talentatului preot, dr. în științe economice, Ionuț Ghimbanu, „Întotdeauna, cu gândul la Dumnezeu!”, un nume nou: cel al cercetătorului dr. Petre Guran, căruia îi urăm bun–venit în rândurile noastre. Articolul ce îi poartă semnătura, „Tu ai cuvintele vieții celei veșnice (Ioan VI, 68)” demonstrează că alegerea sa spirituală este o alegere asumată.       
„Discursul filosofic” al lect. univ. Alexandru Mărchidan propune o abordare a timpului ca diacronie „În orizontul temporalității – neliniștea întârzierii și a datoriei față de semen”. La rubrica „Evocări” semnează Mircea Bădoiu: in memoriam Tudor Cristea, „Nisi Bene!”, Ion Popescu – Sireteanu: „Știință și destin – Giorge Pascu”, Vasile I. Schipor: „Învățătorul – erou Ion D. Nițescu (1912 – 1941)”. Cristina Irian semnează recenzia: „Fragmente din albumul fotografic ”Dacia 50 – Autoturismul„”. Semnalul acestui număr al revistei aparține jurnalistului Corneliu Vlad ca „Un Imn triumfal și dramatic al Omului”. Este prezent „Secretariatul redacției”, iar rubrica „Gong” – semnată și în acest număr de Amalia Elena Constantinescu – ne-a pregătit o altă premieră (după cea a premiatei „Orchestre Titanic”, de Hristo Boicev, regia Felix Alexa): „Hoțul de mărgăritare” – O dragoste purtată de vânt. În regia Amaliei Ciolan, piesa – privită ca parabolă a „Fiului risipitor” – poartă semnătura regretatului Mitropolit Bartolomeu (Valeriu) Anania, unul dintre cărturarii de seamă ai neamului nostru. Alături de actori consacrați și de cei foarte tineri, în distribuție regăsim un nume sonor al Operei Naționale Române: baritonul Daniel Filipescu.
Nr. 2/2019 al aceleiași reviste ne oferă un tablou compact și bine structurat al interferenței domeniilor artistice. Editorialul puternic al redactorului-șef continuă ideea literaturii actuale, o literatură aflată, din păcate, „pe muchie de cuțit”. „Noi toți suntem migranți” ne spune Magda Grigore, meditând la piesa unui dramaturg contemporan: “Migranții” de Matei Vișniec. Ne asumăm ideea migrantului, conștienți fiind că suntem prea mulți pe aceeași barcă, prea mulți în această lume unde literatura devine „un adevărat act de curaj”, iar scriitorul – „o formă de conștiință socială”. Această meditație este urmată de încă una lingvistică a cuvântului „Gând” – susținută de Ion Popescu – Sireteanu. „Apele mării în viziunea lui Remus Giorgioni” de Ion Bălu sunt menite să curețe eul poetic și lumea, salutând parcă prezența conf. univ. dr. Ioan Dănilă, care preia ideea vorbindu-ne despre universul magic în care domnește „Poezia și sfetnicul său”.
Gruia Novac ne încântă cu un „– Eseu despre o prefigurare de portret – Pasărea reîntoarsă în ou întreagă”.  Mircea Bădoiu continuă pelerinajul lingvistic cu: „O samă de cuvinte pentru hertzieni (II)”. Valentina Mușat ne deschide poarta către „Universul domestic al eroilor caragialieni”. Pe „Vasile Alecsandri, epistolierul” îl aduce în prim-plan Adrian Dinu Rachieru. Ion Popescu – Sireteanu, Cristina Câmpean și Alexandru Mărchidan semnează rubrica poetică, din acest număr al „Târgoviștei literare”. Fragmentele din „Vârsta erotică”, ni aduc aproape de suflet pe regretatul nostru mentor și fondator, Eus Platcu. „Scrânciobul”, ajuns la episodul XX, se lasă prins în cuvinte de Gabi Mareș. Teodor Oancă este cel care ne face „Declarația de presă”. Despre „poemia,” ca „anotimp interzis” ne povestește Atena Gabriela Stochiță. „Emilia” personajul literar a lui Nicolae Radu „pleacă în vacanță”. Ana Buga aflată mereu la confluența artelor ne dezvăluie o serie de „Perspective eliberatoare”, trăite prin „Credință” ca simbol al „aspirației umane spre absolut și eternitate”. Ana Oprișoreanu ne încântă ochiul prin culoarea tablourilor sale. „Ei... Nu Noi” este textul pe care ni-l propune adolescenta Alisa Ioana Bărboi.
Rubrica evocări este semnată de Ion Popescu – Sireteanu („Scriitorul, profesorul și cărturarul bucovinean Grigore C. Bostan (1940 – 2004)”), Elena Diaconu și Mihai Oproiu („Poetul Neo Dallocrin”). Cătălin Chiru Cristea ne invită să descoperim tainele aflate în „Scrisoare(a) către un prieten”. Sorin Dănuț Radu semnează o „fișă de observație” a „Călușul”(ui) de „la Stolnici”. Evenimentul prezentat de Magda Grigore constă într-un „Laudáțio – Ion Popescu–Sireteanu”, care în cadrul „premiilor Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Pitești pentru anii 2016/ 2017/ 2018” a primit distincția „Opera Omnia” pentru anul 2016. Despre „Târgul de C*ARTE” organizat de Biblioteca Județeană Argeș și despre noile apariții editoriale consemnează Minodora Platcu. Rubrica „Gong” este dedicată – în acest număr – teatrului liric. Despre baritonii Adrian Mărcan, Ștefan Ignat, tenorii Daniel Magdal, Alin Stoica și ceilalți soliști ai Operei Naționale București vorbește Amalia Elena Constantinescu în „Cavalleria Rusticană & Pagliacci – Puntea dintre două nopți”; nopți sfinte ale creștinătății.

Amalia Elena Constantinescu
Cristina Mutu
Liceul Teoretic „Ion Barbu” Pitești
(Postat octombrie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top